Chip Honse, expert în vânzări al companiei de transport frigorific Hercules Manufacturing Company, spunea într-un interviu acordat celor de la Work Truck: dacă este mai mare gradul de izolare termică, este cu atât mai bine! Se referea la grosimea materialului izolator termic al pereților cutiei/ambalajului de transport frigorific.
Stabilirea condițiilor de transport, mai precis alegerea lor de către beneficiar, acestea sunt elemente determinante în definirea costurilor finale. Pentru că, limpede pentru toată lumea, cu cât avem utilaje și mijloace de transport mai sofisticate, cu atât acestea sunt mai scumpe, cu atât costul final al transportului este mai scump, iar cineva trebuie să plătească pentru asta. Cine? Este întrebarea care, cel puțin pentru un agent de transport frigorific are un singur rărspuns: utilizatorul final, mai bine zis cumpărătorul din magazin.
Performanța mijloacelor de transport refrigerante
Cum spuneam mai sus, perfomanța unui camion care efectuează un transport frigorific influențează costurile și, în final, competitivitatea pe piață a operatorului de transport. Tocmai aceste discuții au creat o alta: oare chiar trebuie atâta performanță? Sau, în majoritatea cazurilor se poate folosi ceva mai puțin sofisticat dar care să asigure calitatea transportului frigorific, respectiv condițiile de nealterare impuse mărfurilor?
În acest sens există suficient de multe studii și chiar institute, toate având, în principiu, a ne furniza soluții pentru cel mai ieftin transport frogorific. Chiar și la noi, în România, există Institutul Național de Cecetare a Tehnologiilor Criogenice dar care... În consecință, cele mai bune soluții și cele mai pertinente sfaturi pentru un transport frigorific le obținem tot de la practicieni.
Cât de mult frig ne trebuie, sau altfel spus de ce capacități de refrigerare ar trebui să fie capabil să ne ofere camionul? Este o întrebare la care nu putem obține un răspuns rezonabil decât dacă acesta este în legătură decât cu nevoile efective de frig ale alimentelor transportate (sau medicamente, mărfuri speciale, etc.) și cu capacitatea de a oferi a camionului. Acesta din urmă se exprimă în BUT (british termal units).
Obținem astfel soluții de așezare a mărfurilor care se referă și la modul de poziționare fizică în caroserie/șasiu a elementului de refrigerare. Se practică astfel mai multe sisteme de așezare a mărfurilor, în inele concentrice, pe rânduri... Toate soluțiile depind de nevoia de frig a mărfurilor și ceea ce poate opferi camionul. Esențial este ca fiecare transport figorific să fie optimizat în legătură cu acest aspect.
Cât de gros trebuie să fie stratul izolator termic?
Practic, revenind la întrebarea de la începutul textului, observăm că răsunsul a fost dat deja: stratul de izolare termică trebuie să fie atât de gros cât este de necesar. Tocmai pe acest lucru s ebazează optimizarea unui transposrt frigorific, pe a nu risipi resursele avute la dispoziție. Ca o comparație, a duce mere cu un camion care are temperatură controlată de până la -20 grade Celsius, ar fi ca și cum ați merge cu un automobil Ferrari pe un drum județean și cu 40 de kilometri pe oră. Scump și ineficient.
Apoi, o altă chestiune relativ ignorată de marea majoritate a operatorilor de transport frigorific este capacitatea de a rămâne funcțional a camionului, chiar și după ce a fost descărcată marfa. La ce este important acest aspect? Păi, închipuiți-vă că ați deconectat sistemul de refrigerare și urmează să introduceți altă marfă care are nevoie de temperatură controlată. Nu cumva durează prea mult, ceea ce vă face să pierdeți bani, să enervați personalul și în consecință cheltuieli exagerate pentru revenirea temperaturii negative în incinta de răcire?